luni, 10 martie 2014

Tu.Noi.


Iubesc lucrurile simple... care vin de la sine. Gesturile tale mi se par cele mai potrivite cadouri. Atingerile tale sunt florile mele preferate. Ochii tai  ii am aproape în fiecare gând. Mâinile tale sunt motivul pentru care adesea zâmbesc în coltul gurii. Ador sa fiu în preajma ta. Iar tu știi asta.
Mi se pare atât de fireasca relația noastră, încât adesea nu îmi vine sa cred ca e real ce mi se întâmpla. Azi mi-am dat seama ca esti intiparit in sufletul meu si ca ai sa ramai acolo pentru eternitate. Dar tot azi mi-am dat seama si de ce.

Când eram puștoaică și completam oracole, de fiecare data la intrebarea „cum ai descrie băiatul ideal?” răspundeam același lucru, în fiecare: „completarea mea”.

Iar asta esti.
Jumatatea care imi lipseste.

mi-e teama sa recunosc cât ești de aproape de oricare gând de-al meu, căci mi-e groaza ca am sa te pierd.

Amintirile


Amintirile pot fi crunte. Pot fi cronice. Pot fi dureroase. Amintirile dor uneori ca o operatie fara anestezie. 

Doare sa te uiti in oglinda si sa stii exact care sunt firele alea de par pe care ti le-a atins ultima data. Sa vezi exact locsorul ala de pe buze unde ti-a lasat ultimul sarut. Sa ii vezi urma mainii in palma ta, asa cum te-a strans ultima data. Doare. Mai ales, cand nimeni altcineva nu le mai vede. Sa tragi aer in piept si sa spui „asa a fost sa fie!”. Si chiar sa crezi ca asa a fost sa fie. 
Slava Cerului ca mi-a dat tata un buchet de zambile! Miroase a nou, a speranta, a mai bine. Era o vreme cand totul in jur mirosea doar a tine. 

joi, 6 martie 2014

Brad Pitt despre sotia sa :)



“Soția mea s-a îmbolnăvit. Ea a fost mereu nervoasa din cauza problemelor de la locul de muncă, viața personală, eșecurile ei și copii. Ea a pierdut aproape 15 kg si ajunsese la 40 kg. A devenit extrem de slaba si plangea constant. Nu mai era o femeie fericita. A suferit de dureri de cap continue, dureri in piept si nevralgii intercostale. Nu dormea bine, adormea numai dimineața și obosea foarte repede în timpul zilei. Relația noastră ajunsese in punctul in care urma sa ne despartim. Frumusețea ii disparuse, avea cearcane uriase, nu mai avea grija de ea. A refuzat sa mai joace in filme, respingand rapid orice rol i se propunea. Mi-am pierdut speranța și a crezut că vom divorța mai repede … Dar apoi m-am decis să acționez si sa schimb asta. Pana la urma a fost cea mai frumoasă femeie de pe pământ, idolul a mai mult de jumătate din bărbații și femeile de pe pământ, iar eu am fost cel caruia soarta i-a permis sa o iubesc si să o îmbrățișez. Am început să ma port extrem de frumos. Flori, daruri și complimente, gesturi de afectiune pentru care nu le-am facut. Am surprins-o si am incantat-o in fiecare minut. Am inceput sa trăiesc doar pentru ea. Am vorbit în public doar despre ea. Am dus toate discutiile în direcția ei. Am lăudat-o în fața prietenilor nostri. Pare de necrezut, dar ea a înflorit. Ea inceput sa mai ia in greutate, nu mai era nervosa și m-a iubit chiar mai mult decât oricând. N-am crezut niciodata că ea poate iubi atât de mult.
Și apoi am realizat un lucru : femeia este reflectarea barbatului de langa ea.
Dacă o iubești până la punctul nebuniei, ea va deveni o nebunie.”

marți, 21 februarie 2012

Ceva...

          Imi trec clipuri prin cap , momente din anul ce a trecut si nu stiu ce sa subliniez cu rosu. Poate faptul ca a fost un an ce m-a facut sa imi conturez mai bine caracterul, sau poate faptul ca am invatat sa am mai multa incredere in mine decat in cei din jur...Nu mi-am pierdut din simturile redarii cuvintelor doar am luat o pauza, o pauza de superficialism. Pot zice ca nu ma invat minte. Nu invat nimic nici din ce mi se zice, nici din ce simt pe pielea mea. ...Inca sper ca oamenii au intentii bune....defapt au intentii bune doar pentru ei, nu si pentru tine.
           S-au intamplat multe.Am ras,am plans, am trait emotii intense, am trecut inca un prag al educatiei, am invatat atatea despre oameni si nebuniile lor, am descoperit persoane noi, locuri noi..
Oricum,212..am inceput bine :)